" Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi " Evanghelia Sfântului Ioan VIII:32

marți, 16 noiembrie 2010

Mora Bushcraft Forest Knife - More Mora

Ultima aparitie Mora este un cutit, care nici bine nu a primit certificatul de nastere in manuta ca s-a si trezit cu mai multe nume: Mora Bushcraft Forest Knife (nume care gadila urechile celor mai multi dintre noi :-), sau mai simplu Mora MG 2010 (MG ... de la Military Green)



Acest cutit face parte dintr-o noua categorie - Morakniv, sectiune destinata activitatilor outdoor.



Mora 2010 rupe traditia esteticii sobre a cutitelor Mora, venind cu maner mult mai placut atat ochiului cat si palmei (comparativ cu predecesorul lui, Mora 2000).












Pe langa atuul unui maner ergonomic, cu o excelenta priza (oferind conditii deosebit de bune pentru utilizare, indiferent de mediu, inclusiv cu manusi), Mora MG 2010 mai are si alte avantaje.






Mora foloseste patru tipuri de otel: sandvik (S), carbon (C), triflex (T), laminat(L).
Lama destinata modelului MG 2010 este realizata din otel Sandvik 12C27 inoxidabil.
Pe scurt caracteristicile otelului Sandvik ar fi: material flexibil, usor de intretinut, pastreaza un tais bun pe o perioada lunga, rezistent la umiditate si coroziune (producatorii spun ca nu rugineste), si desi nu are cantitate mare de carbon este usor de ascutit. Duritatea pe scara Rockwell este de 57-58 (HRC).
Iarna la temperaturi foarte scazute nu ai asa probleme cu el (doarece materialul nu devine casant).
Otelul Sandvik prezinta o distributie egala a materialului, oferind un tais mai fin si mai ascutit, in raport cu cele mai multe oteluri, asa cum se poate observa si in imaginile urmatoare




Lama este prevazuta cu mai multe zone care pot fi folosite la diverse activitati:
zona curbata care porneste dinspre varful cutitului poate fi folosit la jupuit, dezosat, sculptat (lucruri de finete si migaleala), pe cand zona din apropierea manerului poate fi folosita pentru despicat, aprindere (lucruri mai grosiere - avand in vedere ca lama este mai groasa in acea portiune). Intre cele doua portiuni trecerea este foarte lina.
De mentionat ca lama este inserata mai in profunzimea manerului, comparativ cu celelalte modele Mora.
Teaca este realizata dintr-un material rezistent si este prevazuta cu un orificiu pentru scurgerea apei.

Atat teaca cat si manerul au o culoare placuta, calda - verde oliv.




Un lucru care pentru mine conteaza foarte mult (mai mult de cat faptul ca este folosit de armata suedeza :-) este faptul ca este produs in Suedia, cu materiale suedeze.

ALTE DATE:

Lungimea lamei - 10,1 cm.
latimea lamei - 2,3 cm.
grosime - 2,4 mm. - lama se suptieaza spre varf pana ajunge la 1 mm.

Greutate: teaca 40 gr. + cutit 100 gr. = 140 gr.



Are si unele (-) minusuri: primul ar fi de cativa milimetri (este cu 8 mm. mai mic de cat modelul anterior Mora 2000)
un alt minus l-as vedea in sistemul de prindere - este bun (mult mai bun ca la celelalte modele, spatiul prin care poti introduce cureaua are 6,5 cm) dar cred ca cei de la Mora pot sa faca ceva si mai bun ...

In final ... cred ca Mora 2010 poate fi asemanat cu un VW (dar in loc de masina poporului, l-am putea denumi cutitul poporului :-): fara prea multe pretentii, usor de intretinut, accesibil, calitativ si de ce nu simpatic ... daca doriti mai multe informatii, detalii sau cum se poate procura scrieti la:

danielscuriosityshop@gmail.com

O singura ATENTIONARE ... trebuie utilizat cu mare prevedere (si cu asa ceva langa el... taie brici :-)

leocoplast :-)




P.S. Niste poze pentru baietii care sunt interesati de grosimea lamei ... plus alte poze cu zona de contact dintre maner si lama
Pozele nu au iesit prea bine - incerc sa pun cat de curand niste poze mai bune.






Un alt model Bushcraft 2010 - varianta Signal





Momentan singurul produs disponibil este acesta:


Mora Carbon
Pretul 79 lei + transport
contact:danielscuriosityshop@gmail.com

De curand a aparut un model la mora destul de interesant, pe care totusi, l-am anticipat inca din iarna trecuta :-) Bushcraft Survival

Varianta mea mai rudimentara a fost aceasta





Este vorba de un amnar suedez (firesteel) si o ascutitoare micuta din carbura metalica. Procedura , foarte simpla - am taiat un pix cu o circumferita apropiata cu a amnarului, "am bandajat" cele doua piese in care urmau sa stea amnarul si ascutitoarea cu scotch negru, suficient de mult (astfel incat daca am nevoie sa deslipesc si sa il folosesc in situaii de urgenta). Si cam atat :-)

joi, 11 noiembrie 2010

Mora of Sweden




Deoarece am fost deosebit de mulțumit de calitatea produselor Mora of Sweden doresc să prezint câte-va informații despre această companie.
Compania a reapărut pe piață în 2005 din fuziunea a două "afaceri" mai mici KJ Eriksson (infințată în 1912) și Frosts (în 1891). Numele provine de la localitatea Mora (din regiunea Dalarna), Suedia.



Legat de istoria metalurgiei și calitatea produselor sudeze puteți găsi mai multe informații aici.
Și cei de la Mora se pot lăuda cu o tradiție în domeniu, de aproximativ 300 de ani (mă gândesc ce tradiții vechi de 300 de ani mai avem noi ... probabil bahice sau dionisiace :-)

Ceea ce m-a impresionat cel mai mult în ce privește produsele Mora a fost: simplitatea, urmată foarte aproape de o calitate excepțională la un preț extrem de mic. Cred că dacă ar fi să clasez un produs la raportul calitate preț, pentru Mora aș oferi primul loc pe podium fără nici o discuție.
În Suedia cuțitele Mora sunt folosite ca every-day knives în diferite activități, dar în special construcții. Cu toate acestea produsele lor acoperă o gamă foarte largă de la: bushcraft knive, cuțite de bucătărie, industriale, meșteșuguri și foreze pentru gheață.
"Cuțitele au găsit o trecere specială în cadrul comunității bushcraft bazată pe simplitatea și robustețea construcției lor, ușurința și siguranța întreținerii precum și multilateralitatea utilizării lor și nu fără îndoială prețul lor scăzut. Cuțitele Mora au fost apreciate de corifei :-) ai bushcraftului precum Ray Mears și Mors Kochanski." (sursă Wikipedia)
Acestea find spuse nu mai rămâne de cât să încercați și voi calitatea Suedeză ... Succesuri ...
fără eșece :-)

marți, 2 noiembrie 2010

Dolar vs. Leu

V-ați gândit vreodată de ce banii noștri se numesc lei (animal care nu apare în fauna țării noastre ... și nu urși sau cerbi ? (... care sunt ceva mai autohtoni :-)

Să vorbească istoria ... pe la jumătatea secolului al XIX-lea în țara noastră circulau în jur de 90 de monede din care 20 erau de bază. Carol I, un conducător cu viziune s-a hotărât să facă ordine în haosul ... dealtfel specific zonei. De fapt inițiativa i-a aparținut lui A. C. Cuza, care din nefericire nu a putut-o materializa.
În aceea perioadă noi eram încă sub suzeranitate turcească. Așa că inteligentul Carol începe negocierile cu sultanul ... Luminăția ta, vrem să batem monedă proprie.
Răspuns: - Nu se poate !!!
... aici intervine geniul (care din nefericire lipsește aproape cu desăvârșire ... astăzi ... când e vorba de interesele țării) ...:
Măria ta, pe toate monedele de argint și de aur vom bate semiluna turceasca
- Da, așa sună altfel, așa îmi place :-)

Zis și făcut: Carol bate monedă ... dar nu peste mult timp este tras la socoteală de sultan :
De ce nu apare semiluna turcească pe monede ?

Carol ... a dat ordin să se bată numai bani de aramă, dar foarte diplomat și elegant i-a explicat sultanului:
- Luminăția ta, țara noastră este încă o țară săracă și nu ne permitem să batem monedă de aur și de argint ... dar când vom bate monede de aur și argint vom pune semiluna turcească așa cum ne-am înțeles.

Cea mai populară monedă care circula la începutul secolului al XIX-lea era talerul olandez: leeuwendaaler

Fiindcă riscai să-ți fracturezi limba când pronunțai leeuwendaaler, țăranul nostru a denumit-o după leul care apărea pe reversul monedei



De remarcat că alături de anul 1623 apare mottoul foarte inspirator , al Federației Olandeze: CONFIDENS.DNO.NON.MOVETVR. Cine se încrede în Dumnezeu nu este mutat.


Dar să revenim la leul nostru ... când se discuta alegerea numelui, cei mai mulți (probabil din curentul cu gât legău, nas suflău :-) au venit cu propunerea să se numească rumîn ... genial ;-)
... am fost salvați de replica unei alte minți luminate I.H. Rădulescu care a prezentat o situație ipotetică: ce face țăranul nostru dacă se duce la târg și vrea să cumpere un bou ... bade Gheorghe, cât costă boul ăsta .... răspuns - zece rumîni :-)
Și așa am ajuns să aven în loc de rumîni ... lei


dar cum rămâne cu dolaru ?
când comercianții olandezi au ajuns în America au adus cu ei și moneda leeuwendaaler... dar au păstrat doar ultima parte a termenul: daaler de unde a rezultat $ dolar.


Deci leul românesc și dolarul american au un strămoș comun ... Din nefericire similitudinile se opresc aici :- )))